Bogdan Dascalescu » De suflet

In valuri de lumina alba te scufunzi grabita!

Bogdan — Thu, 01 Jul 2010 17:16:28 +0000

In valuri de lumina alba te scufunzi grabita.
Atat de repede, incat nici umbra-ti nu te poate urmari.
Pleci tacuta.

Iti vad buclele lungi, dansand
In ritm cu furtuna din sufletele noastre.
Pleci plangand.

Nu stai sa-ti mai cersesc putina iubire,
Si sa te fac sa te razgandesti, sa ma saruti din nou pe buze.
Te pierzi in departare.

Dupa lacrimile reci care le lasi in urma’ti te gasesc.
Le adun in palma, sa ti le inapoiez pe toate cand o sa iti cer din suflet sa ma ierti.
Si’o sa’ti spun ca te iubesc!

Te-ar putea interesa si:

Facebook Twitter email Add to favorites StumbleUpon del.icio.us

Dragostea nu moare niciodata

Bogdan — Wed, 27 Jan 2010 10:01:05 +0000

Vazand ca toata lumea spune ca ma pricep relativ ok cu scrisul (bine, nu imi zice nimeni asta, decat prietenii mei imaginari) am zis sa particip la Concursul de Proza Arhiscurta organizat de Trilema.

Te pierzi în ochii ei mari. Totuşi parcă prea mici pentru câtă tristeţe se ascunde în ei. Şi vezi cum lacrimile dau năvală pe pielea albă a obrajilor încreţiţi de vreme.
- S-a dus maică, am rămas singură! îmi spune cu o voce tremurândă dar lină, de-abia ridicându-se de pe scaunul murdar al autobuzului.
Îi cuprind mâna caldă, învelită într-o piele fină sub care se ascund oasele obosite de durere, şi o ajut să se ridice. Îmi mulţumeşte printr-o strângere anemică de mână, apoi se pierde în mulţime.

Te-ar putea interesa si:

Facebook Twitter email Add to favorites StumbleUpon del.icio.us

Pana si sufletu mi-a dat papucii

Bogdan — Fri, 08 Jan 2010 10:44:20 +0000

I-am gasit langa usa din dos. Pe acolo pe unde te-am scos si pe tine. E o pereche faina, insa se vede ca a fost purtata. Siretele ii sunt roase, li se duc atele. Iar talpa e dezlipita la stangu.

De el nu am mai auzit nimic. A plecat tiptil, asa cum pleaca rusinata, de dimineata, o gagica cu care ai avut un one-night stand. A strans totul in urma lui, si-a uitat doar sosetele pe plaman. Bine macar ca sunt curate.

Incerc acum sa rearanjez prin mine, asa cum mama muta mobila de la an la an. O sa si aerisesc putin, si o sa sterg praful. Poate o sa se intoarca inapoi intr-o zi…

(Mersi Radu pentru titlu)

Te-ar putea interesa si:

Facebook Twitter email Add to favorites StumbleUpon del.icio.us

S-a topit

Bogdan — Wed, 06 Jan 2010 15:07:31 +0000

S-a topit. Asa cum se topeste zapada intr-o zi calda de primavara. A mai ramas doar umed in urma ei. undeva pe marginea sufletului. Iar la prima raza de soare, se va pierde orice urma. De dragoste vorbesc. Bine, de fapt, am topit-o cu feonul, pentru ca am scos-o fortat din suflet. Dar suna mai frumos asa.

Te-ar putea interesa si:

Facebook Twitter email Add to favorites StumbleUpon del.icio.us

Punct. Si de la capat.

Bogdan — Mon, 04 Jan 2010 12:38:46 +0000

Respir greu. Amintiri vechi, amintiri dureroase, se perinda din gand in suflet, iar apoi in ochi, sub forma de lacrimi. Oftez cu ochii ridicati spre cer, incercand sa nu las lacrimile sa curga. Le simt insa cum coboara calde pe obraji. Nici nu stiu daca sunt de bucurie sau de tristete. Anul acesta a fost unul dureros. Cel mai dureros. Insa a fost si cel mai frumos. Cel in care am simtit ca traiesc. In care am simtit ca am plonjat de pe culmi inalte in abisuri intunecate, iar apoi mi-am croit drum inapoi spre cer, in batai chinuite de aripi. A fost anul in care am cautat, si nu am gasit, in care am iubit si nu am fost iubit, anul in care am vrut sa plang, insa am ras cu gura pana la urechi. Am crezut ca totul s-a terminat, insa totul de abia incepuse.

Mai sunt cateva secunde. Secunde in care te mai port in suflet. Secunde in care mai port in suflet tot ce era murdar. Tot ce m-a facut sa urasc, sa sufar! Mai vars o ultima lacrima, in amintirea acestor amintiri.

10, 9, 8, 7, 6, 5 , 4, 3, 2, 1… Gata, sunt liber. Am stors buretele. Las totul in urma, si incep ceva nou. O sa ma bucur de fiecare clipa, incercand sa am alaturi oamenii care inseamna ceva pentru mine. Incercand sa fac in asa fel incat, prin ceea ce fac, sa ajut alti oameni, sa ii fac mai fericiti, mai impliniti. Mai bucurosi. Sa le aduc pe buze un zambet, iar in ochi o scanteie de fericire. O sa ma indragostesc de mii de ori de acum incolo, si o sa iubesc o singura data. O sa plang, si nu o sa regret nici o lacrima. O sa rad din rasputeri, in hohote. O sa visez ca si pana acum, cu ochii deschisi, sperand ca visele devin realitate. Nu o sa ma las prada grijilor, ci o sa le infrunt curajos.

De azi inainte, voi trai fara regrete.

Te-ar putea interesa si:

Facebook Twitter email Add to favorites StumbleUpon del.icio.us

Live without regrets!

Bogdan — Thu, 31 Dec 2009 06:21:07 +0000

Te trezesti in maretia rasaritului. Esti ca o pasare care zboara pe cerul rosu al diminetii, te lasi atins de razele calde ale soarelui. Ieri a plouat, insa astazi cerul e senin deasupra ta. Fi plin de optimism, da din aripi, ca sa scapi de picajul regretelor, si inaltate spre infinit. Nu lasa durerea sa iti smulga penele. Profita de ocazii asa cum profiti de fiecare rafala de vant calda, care te duce spre destinatie. Iubeste soarele, iubeste norii, iubeste pana si ciorile care te croncane de dedesubt. Trageti rasuflarea pe o creanga, in varful unui stejar, si apoi mergi ma departe. Treci peste mari si tari, luptate sa ajungi acolo unde vrei.

Traieste fara sa regreti macar o clipa din viata ta.

La multi ani!

Te-ar putea interesa si:

Facebook Twitter email Add to favorites StumbleUpon del.icio.us

Angel – Jack Johnson

Bogdan — Tue, 27 Oct 2009 09:55:21 +0000

Te-ar putea interesa si:

Facebook Twitter email Add to favorites StumbleUpon del.icio.us

Simt

Bogdan — Sun, 25 Oct 2009 01:51:58 +0000

Simt briza calda care imi adie in par. Desi e toamna. Simt cum fiecare frunza atinge pamantul, usor, fara zgomot. Te simt pe tine, cum dansezi in bratele mele. Cum ma lasi sa iti conduc pasii, cum ai incredere in mine. Iti simt parfumul dulce! Si simt cum palmele noastre se ating usor.

Simt noaptea senina, care isi asterne plapuma de stele deasupra noastra. Iti simt zambetul cald, atunci cand razi de fiecare data cand zic un banc. Simt nelinistea din sufletul tau! Simt cum inima mea o ia razna, ori de cate ori ma privesti.

Iti simt rasuflarea, pielea fina, parul blond. Simt fiori ciudati prin mine. Simt frigul ce patrunde prin bluza subtire. Gandurile care imi trec prin suflet. Muzica care ne poarta impreuna, in pasi de dans, apropiati, pe ringul plin de lume.

Iti simt fiecare fior, fiecare impuls…

Te-ar putea interesa si:

Facebook Twitter email Add to favorites StumbleUpon del.icio.us

Franturi de suflet!

Bogdan — Thu, 22 Oct 2009 10:04:03 +0000

Am cautat prin suflet, sa vad daca te mai gasesc. Nu a trebuit sa caut mult. Erai acolo, la vedere, zambind ironic, cu ura. Esti ca un ghimpe in sufletul meu. De fiecare data cand incerc sa te scot, doare mai tare decat daca te-as lasa acolo. Mi-ai facut sufletul sa sangereze ura, amestecata cu dragostea ce ne-a legat. Incerc sa te ascund, sa imi intorc sufletul pe toate partile, poate poate o sa gasesc o pozitie in care nu mai iesi la iveala. Sa nu te afunzi mai adanc in sentimentele mele.

Zambesti ironic. Da, de fiecare data cand incerc sa imi administrez o doza de fericire, zambesti cu putere, si faci durerea mai mare parca. Dar m-am obisnuit cu ea. E parte din mine acum. O simt, cum imi frange sufletul, bucata cu bucata. Le pastrez pe fiecare in parte. Poate intr-o zi voi avea puterea sa le lipesc la loc. Si sa-mi ofer sufletul altcuiva. Poate intr-o zi voi scoate ghimpele de acolo, iar in gaura lasata de el sa plantez un bob de dragoste. Un bob care, daca voi avea grija de el, va creste mare, va face radacini si imi va reinvia partile moarte din suflet, cu seva lui rosie.

Te-ar putea interesa si:

Facebook Twitter email Add to favorites StumbleUpon del.icio.us

Ganduri de toamna

Bogdan — Thu, 01 Oct 2009 19:31:20 +0000

Ploua. Marunt. Parca cu plumb. Stropii mici si grei se izbesc de obrazul cald! Ma plimb prin ploaie.Da..e frig. Tremur tot. Pasii devin tot mai mari. Apa rece a patruns prin tesatura subtire a bluzei. Copacii inmarmuriti de aparitia toamnei, isi arunca frunzele ingalbenite pe asfaltul ud. Luminile noptii se reflecta in apa care curge pe marginea trotuarului. Si stralucesc in ochii mei.

Zumzetul agitat al ploii imi creste pulsul. Inima o ia la goana, pompand sangele cu putere prin corp, asa cum umflii un balon cu aer. Fara succes insa. Ma pierd pe strazile pustii, carand dupa mine ganduri stupide. Din cand in cand, cate o mata plouata alearga grabita spre cotloanele uscate din beciurile blocurilor. Una neagra imi taie calea. O fi de bine sau de rau? O urmaresc cu privirea, pana dispare intr-un gard viu, scuturand bobitele de argint de pe frunzele pastelate. Macar nu sunt singur. De departe zaresc o umbrela! Se plimba nestingherita prin ploaia deasa. Agale, leganata doar de rafalele intepatoare de vant. De sub ea, cineva fredoneaza o melodie vesela. Niste ochi mari, parca din desenele chinezesti, ma privesc, amuzati de parul meu plouat. O voce lina de fata, ma invita sub umbrela, intinzand umbrela deasupra mea. Dau din cap aprobator, si intru in ritmul ei. Ne plimbam amandoi, eu cu ea, prin ploaia rece, prin orasul pustiu. Nici unul nu scoate o vorba. Ea cu melodia ei, eu cu gandurile mele, ne ascundem sub umbrela, fara a ne deranja unul pe celalalt, mergand intr-un sincron perfect.Si ne pierdem in noapte, cu apa in papuci, bucurandu-ne de toamna.

Te-ar putea interesa si:

Facebook Twitter email Add to favorites StumbleUpon del.icio.us